9F

Fraţilor, ţineţi minte că toţi vă plângeţi că n-avem o clasă unită? Că fiecare e pentru el şi că nimeni nu face nimic ca să îmbunătăţească socializarea, înţelegerea şi apropierea în clasă?!

Sunt şefa clasei, dar asta nu înseamnă că pot să vă ordon vouă ceva, ci înseamnă că pot să vă conduc la găsirea unei metode de a ne înţelege şi uni.

Probabil ştiţi cu toţii câte probleme avem la ore din cauza agitaţiei şi.. de câte ori nu ne-au zis profii că suntem într-o dezordine continuă în ceea ce priveşte colegialitatea?

De ce nu încercăm să facem ceva?

Preferăm să bârfim, să ne certăm, să ne duşmănim între noi, când defapt toate astea nu duc nicăieri.

¤ De ce-l catalogăm pe ăla nu ştiu cum doar pentru că nu e la fel de slab ca noi, sau pe celălalt în nu ştiu ce fel doar pentru că nu gândeşte atât de repede ca noi?

¤ De ce aveţi o nepăsare-n fund când vine vorba de activităţile cu clasa? Să-mi spuneţi mie câţi aţi venit la colindat profesorii sau dirigintele! Mi-a crăpat obrazul de ruşine când îl colindam pe dl. diriginte împreună cu Eliza, dar n-am zis nimic..asta-i clasa.

¤ Aveţi impresia că eu sunt femeie de serviciu-n Băncilă? Eu de ce mă duc să mut nişte amărâte de scaune? Credeţi că mă plictisesc acasă? Ei bine, vă zic eu că nu. Mă consum, mă agit, fac tot ce se poate să aduc clasa la un alt nivel, dar fără ajutorul vostru mă învârt în cerc.

¤ Am stabilit să facem o ieşire cu domnul diriginte. Ştiţi câţi am fost?! 5! Din 31 de copii..

Frumos,9F! Frumos! Chiar dacă acum probabil luaţi la mişto postul şi nu înţelegeţi, în timp îmi veţi da dreptate..Oo, şi câtă dreptate..

Scriu pe blog, deoarece voi nu înţelegeţi dacă vi se spune-n faţă. Aşa că citiţi, analizaţi şi cei care au de gând să schimbe clasa, mai întâi să se schimbe pe ei înşişi , şi nu pe alţii. Pentru că defecte avem cu toţii,doar că trebuie să criticăm mai puţin şi să punem în valoare calităţile noastre şi ale celor din jur.

Leapşa la panaramă

Tot de la elf am primit-o.

1) Luaţi cartea cea mai la indemână, deschideţi la pagina 18 si scrieţi aici al 4-lea rand :  ca niciodată se-aprinse toată de iubire pentru strălucitorul tânăr;

2)Fara sa verificati cat e ora –  20.00

3) Verificati – 19.59

4)Cum sunteti imbracat? – tricou de pijama galben cu un elefant şi pantaloni albaştri de pijama simpli;

5)Inainte de a raspunde la acest chestionar,la ce va uitati? - în Legende;

6) Ce zgomot auziti in afara celui al calculatorului?- sunetul de la Y!ahoo;

7) Cand ati iesit ultima data si ce ati facut cu ocazia respectiva?- ieri,am fost la Saby;

8 ) Ati visat ieri noapte? –  da, pe Fonfonel!

9) Cand ati ras ultima data? – ieri, cand am vazut-o pe Saby;

10) Ce aveti pe peretii incaperii unde sunteti? – icoane;

11) Daca ati deveni multimilionar peste noapte, care ar fi primul lucru pe care l-ati cumpara? – nu-mi doresc nimic; am tot ce-mi trebuie, fără să fiu multimilionară(prea tare);

12) Care este ultimul film pe care l-ati vazut? – I love you, Beth Cooper;

13)Ati vazut ceva neobisnuit azi?-  că pot citi;

14) Ce parere aveti despre acest chestionar? – wtv;

15) Spuneti-ne ceva ce nu stim inca – că-mi poate plăcea să citesc;

16) Care ar fi prenumele copilului dvs. daca ar fi vorba de o fetita? – Rebecca;

17) Care ar fi prenumele copilului dvs. daca ar fi vorba de un baiat? – Codin;

18) V-ati gandit deja sa locuiti in strainatate? – NU!!!

19) Ce ati dori ca D-zeu sa va spuna cand intrati pe Portile Raiului? –  Welcome!

20) Daca ati putea schimba ceva in lume in afara de politica, ce ati schimba?– oraşele din România;

21) Va place sa dansati? – da, dar nu cu Berry la cursurile de dans;

22) George Bush? – George Bush ce?

23) Care a fost ultima chestie pe care ati vazut-o la televizor? –  Hannah Montana!!! :X

Leapşa?

De la Saby,evident:

Tre să scriu 11 lucruri despre mine: (de ce 11? anyway..)

1. Sunt foarte orgolioasă;

2. Am ochi albaştri şi sunt mândră de ei;

3. N-am avut o relaţie mai lungă de 4.5 luni;

4. Am văzut Titanic, dar nu l-aş mai revedea;

5. Înjur(înjuram) mult;

6. Ador Pepsi Twist Lemon;

7. Îmi plac spaghettele;

8. Dependentă de Milka;

9. Nu m-a speriat niciun film horror(asta poate pentru că încă n-am găsit filmul ăla);

10. Îmi doresc un copil; (la 23 de ani aş vrea să-l nasc)

11. Nu ştiu să pierd; (Dacă pierd, înseamnă că nu era destul de bun pentru mine)

Artificii? NOT!

N-am planuri de Revelion. Am avut câteva variante,dar au căzut toate.

Sugerează-mi ceva!

De ce nu?

Frate,nu înţeleg de ce nu se mai sărbătoreşte Crăciunul cum trebuie? Adică..îmi amintesc că eu,când eram mică învăţam 4 colinde şi mergeam în scara blocului,la fiecare vecin cântând alta. Acum..să mor eu dacă am auzit alta înafară de ”Domn,Domn” şi ”Astăzi s-a născut Hristos”. Şi..încă un lucru nu-l înţeleg: dacă tot cerşeşti pe muzică, de ce nu eşti în stare să înveţi altceva?

1. A venit ieri una de vreo 18 ani, cu verişoara mai mică, presupun şi a cântat ”Domn,Domn”. Blonda respectivă scria mesaje la telefon şi nu era în niciun filing, aşteptând banii să-şi ia ţigări(la poarta mea era gagiul ei cu ţigara-n bot,aşteptându-le).Îi dau 50 de mii şi îi spun ca data viitoare în loc de ”pielea” să zică ”blana” când colindă, şi ea-mi răspunde”da..bine”.
2. Erau o gaşcă de ţigani(cam vreo 30) şi aşteptau la rând în grupuleţe de 3-4. Şi nu erau numai copii, majoritatea erau adulţi. Cântau aceeaşi colindă şi pe lângă faptul că eu stăteam ochi-in-ochi cu ei, una a încercat să-mi fure un pitic de pe pervaz, eu întrebând-o dacă are de gând să-l ia pe ăsta micu’ sau pe cei mari din grădină. S-a făcut că plouă şi a plecat. Au venit următorii..Şi următorii..Şi următorii. Până au plecat toţi au reuşit să-mi fure un pitic, eu observând ei au luat-o la fugă.
3. Vin fel de fel de colindători care după ce că le dai bani, ori îţi cer mai mult ori îţi cer ceva dulce. Mi-am bătut joc de un ţigan: I-am dat 5 lei şi mi-a cerut o ciocolată şi fac : ”2 lei”,acesta plecând.
4. Erau un grup de 4 ţigani(da..ştiu.numai de ţigani am avut parte) şi după ce-mi cântă o ţigălindă şi le dau 10 lei, îmi spune unu ”Numai atât?”

Frate îmi amintesc că eu colindam pentru 1 leu şi la sfârşitul zilei, după 7 ore de colindat făceam 40 de lei şi două ciocolăţi şi eram cea mai fericită fată din lume. Parcă era Crăciunul ziua mea.

Acum dacă le dai mai puţin de 5 lei, pentru o colindă învăţată în 2 minute, spusă în bătaie de joc , ţi se umple frigiderul de carne.

Un alt aspect negativ la Crăciunul din zilele noastre ar fi că s-a pierdut filingul de altădată, când stăteai cu familia la masă şi cântaţi lângă bradul proaspăt cumpărat şi frumos împodobit. Acum brazi artificiali, că deh, e mai ieftin şi mai economic şi stai singură cu friptanul în faţă şi asculţi stirile, în timp ce stau ţiganii la uşă şi te colindă. 

Ai mei erau în vizită şi eu am fost în Momento cu Saby şi-am băut un frappe, părinţii ei dormind, fra-su stând pe mess. Ăsta da Crăciun!

Să ridice două degete cei care au simţit spiritul Sărbătorilor din această iarnă.

De-ar fi,şi mâine aş pleca

De când îmi puneam tocuri să ajung sub masă am vrut să fiu actriţă. Şi eram bună(îmi repetau oamenii din jur). Şi eram spontană şi creativă. Ba mai mult, sunt şi stângace,(n-am chef să detaliez), iar cu toate că am vrut să mă fac poliţistă la narcotice, în adâncul sufletului meu de copil inocent visam să ajung la Teatru sau la Televizor. Frate şi am dat la secţia muzică pentru a-mi fi mai uşor la teatru(vocea mea trebuia să mi se formeze. nu era de ajuns talentul, ci trebuia să o modelez).

Vara anului 2009: examenul la teatru : notă 9,75. Doamne cea mai mare notă la proba de actorie? URAAAAAA!!! :X Am intrat a 3 a?? So taree!! :X

Domnul diriginte şi domnul profesor de estetică ne repetau mereu: ”Nu este de ajuns talentul,trebuie să munciţi să-l fructificaţi. ” Şi înăuntrul meu apăreau fel de fel de întrebări..şi îmi spuneam că voi munci să fiu cea mai bună, să ajung ceva în viaţă, să reuşesc să mă întreţin şi să trăiesc decent, învăţând carte. Să nu trebuiască să stau la mila străinilor pentru un salar mic, să îmi pot permite necesarul de care am nevoie.

Cum nimic altceva în lumea asta nu m-a atras, teatrul a fost arma mea. Arma cu care trebuia să mă duc la războiul vieţii pe care trebuie cu orice preţ să-l câştig. Dar nu e aşa. Mi-am dat seama acum că sunt doar una de mijloc în clasă, care stă şi-ii priveşte pe alţii mai buni ca ea cum işi revarsă oceanele de talent pe parchetul sălii de actorie.

*Concluzionând, zic că nu a fost frumos din partea domnului diriginte să ne spună cine e cel mai bun din clasă, descurajându-i pe ceilalţi. Dar dacă asta înseamnă că trebuie să muncesc mai mult ca să demonstrez, sau mai bine spus să-mi demonstrez mie, aşa să fie.

Aşa nu

Era un abis de culori de pastile(nu.n-am intrat în nicio farmacie).Asupra tuturor culorilor domnea un negru infernal. Nu înteleg de ce, dar acel negru parcă mă urmărea(poate îi plăces sex-apealul meu,sau poate nu).Era ura din sufletele celor ce nu-mi sunt prieteni. Enigma morţii era colorată-n curcubeul judecăţii.

Moartea mi-e sentinţa ce nu o pot promite, doar pentru că ura nu mă lasă să mor. Galben. Culoare parşivă. Sunt îndrăgostită de galbenul din tine pentru că-mi aminteşte de roşul din mine.  Muşcă-mi culoarea şi arunc-o-n mare. Dar nu o arunca prea tare. Să n-o raneşti, cum mi-ai rănit orgoliul sau să n-o-neci,cum mi-ai înecat iubirea-n alcool şi i-ai dat foc cu îndiferenţă crudă şi murdară. Eu stiu că şi tu iubeşti culorile. Dar pe mine mai presus de ele, căci marea e mai presus de abisul schimbător. Sunt într-o eternă degringoladă şi vreau să-mi satisfac desfătarea de viaţă.

Portocaliul e suferinţa mea, căci roşul meu  si galbenul tău se contopesc într-unul şi devin un întreg. O unitate în suferinţă.

Mi-aş dori să omor portocaliul. Să se spulbere-n neant.

Cad neputiincioasă la mila negrului. Are o putere asupra mea, mă atrage ca un magnet, şi plâng cand mă gândesc că acest câmp magnetic ar putea fi ceea ce ne desparte.  Mă ţine prizonieră şi nu mă lasă să mor.   Dar totuşi cred că ar fi fost prea uşor.  Şi iarăşi plâng când realizez că portocaliul nostru există, dar mi-e interzis să-l văd, să-l simt, să mă bucur de lucrul acesta desfrânat.

E o culoare fără nume,dar totodată un sentiment de deziluzionare. De-ar fi să fie asta o piatră, aş arunca-o în mare. Te simţi mai bine că te-ai eliberat de culori? Că ţi-ai suflat nasul şi că ai aruncat serveţelul? Dacă răspunsul este ”da”, sugerez batistele.  Ele se spală.

Şi iar plâng când mă gândesc că sunt nesemnificativă, dar plâng cu sângele sufletului pentru că în mine se află ceva mai mare decât noi, dar nu mai mare decât iubirea noastră. Ea este eternă şi nemărginită. Numai noi ştim cum ne consumam dragostea înainte să-nceapă şi cum conservam amintiri cu rouă într-un caiet de cerneală.

Acum realizez că nu mi-a plăcut niciodată galbenul, dar iubirea ta m-a făcut oarbă.

Blogăre,

Citeşte şi plângi!

P.S. : Mi-e prea lene şi mă presează timpul să scriu şi eu.Asta-i ideea de bază. Jos cu Eminescu de pe bloguri!

P.S. 2: Commenturile vin la mine.

Lăsaţi zăpada să cadă

A venit în sfârşit iarna. Ştiu că ştii. Nimic nou. Ninge!

E bestial peisajul,dar în acelaşi timp enervant. Maşinile circulă foarte greu,e zăpadă peste tot,mai ales pe străzi şi încă trăiesc în România asta de căcat.

De ce naiba nu aduc oamenii maşinile de dezăpezire şi fac atmosfera să rămână pe cât de magică,pe-atât de sigură. Adică n-am chef să merg pe Ştefan şi,în timp ce privesc la beculeţele din-mprejur,având alături de mine un foarte bun prieten(fată sau băiat,după caz),bucurându-mă de fiecare fulg ce pătrunde-n pătura de omăt rece,penetrându-i intimitatea,să iau contact cu asfaltul şi în loc să-mi culeg amintirile,îmi culeg dinţii,stând în cur!

Şi nu o să mai fie la fel pur şi simplu..

Nu ştiu ce am dar nu mai pot dormi. Pierd nopţile fără să fac ceva constructiv,îl am pe Cumicu pe fundal şi umblu de-aiurea pe net.

Stau la casă şi lângă mine am nişte vecini care au un cocoş matrofoxat.Nu se poate abţine şi cantă.Mult.Şi tare.Şi e ora 03.47 şi ăsta-mi urlă-n geam şi nici să-l închid nu e o soluţie.A dracu’ cocoş,cred că şi-a pus difuzoare..

Vreau să pot pune capul pe pernă şi să dorm adâânc,dar sunt complet fără chef de nimic.Nici măcar nu mi se mai rupe de ceva anume.Sunt fără energie şi n-am chef să discut de ce n-am chef.Stres şi Pepsi! Şi să-mi sugeţi semnul exclamării ăia de au ceva de comentat. Noapte bună.